Din sumarul editiei:
- Crestii Karen, minoritatea crestina cea mai persecutata din Birmania
- Trezirea spirituala din Brazilia
- Interviu cu formatia de gospel The Blind Boys of Alabama
- Formatia de muzica gospel Gaither Vocal Band a concertat la Bucuresti la Sala Palatului
- Trezirea spirituala din Brazilia
- Interviu cu formatia de gospel The Blind Boys of Alabama
- Formatia de muzica gospel Gaither Vocal Band a concertat la Bucuresti la Sala Palatului
Persecutia crestinilor Karen din Birmania
Probabil ca niciun grup etnic din Birmania nu a suferit mai mult ca minoritatea Karen. Aproape 40% din ei sunt crestini. Conflictul armat intre ei si guvern dureaza de mai bine de 60 de ani, iar aceasta din cauza ca armata birmaneza si-a propus exterminarea acestei minoritati. Soldatii au ucis sute de barbati Kareni, au violat femeile si fetele si le-au distrus casele si bisericile. Un raid armat in satul Tha Da Der in iulie anul trecut i-a lasat pe Maw Hla si alte 36 de familii fara adapost.
„Au inceput sa traga cu armele si apoi au venit sa doarma in satul nostru. Dimineata urmatoare, inainte sa plece, i-au dat foc”, isi aminteste Maw Hla.
Maw si sotia sa au supravietuit pentru ca au parasit satul cu cateva clipe inainte sa ajunga soldatii birmanezi. „Am mers cu sotia mea la biserica si ne-am rugat. In rugaciunea mea am spus: „Toate lucrurile Iti apartin, Doamne.” Nu puteam sa iau nimic la mine. Am luat doar Biblia si pistolul. Am plecat in alt loc ca sa stam cu nepotii nostri.”
Dar multi sateni nu au avut unde sa mearga. Atacurile guvernului din ultimele 18 luni au condus la emigrarea in India a peste 100 000 de crestini din statul Chin. Se estimeaza ca 200 000 de birmanezi locuiesc in tabere de refugiati. Mai mult de un milion sunt stramutati in interiorul tarii. David Eubank a intalnit pe militanta pro-democratie si laureata a Premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi in 1996. Ea l-a indemnat sa se roage pentru Birmania. Eubank a pornit Ziua Globala de Rugaciune pentru Natiune in urmatorul an si a pus bazele unui grup de ajutor umanitar numit „Free Burma Rangers”.
„Responsabilitatea principala a organizatiei „Free Burma Ranger” este aceea de oferi ajutor, speranta si dragoste si pentru toate acestea, eu depind de Dumnezeu. Majoritatea oamenilor nostri sunt credinciosi si datoria noastra este aceea de a oferi ajutor imediat. Ajutorul consta in ajutor medical, prelate pentru zone ca acestea unde oamenii si-au pierdut locuintele, imbracaminte, plase de muste, oale, tigai si mancare. De asemenea, facem cunoscut ceea ce se intampla cand armata birmaneza distruge un loc”, a spus David Eubank.
Ajutorarea birmanezilor Karen stramutati in interiorul tarii presupune un risc imens. Unii dintre membrii echipei lui Eubank au fost ucisi in lupte armate cu armata birmaneza. Eubank a fost si el pe muchie de cutit. A fost si arestat intr-o tara vecina. Prin toate acestea, Eubank spune ca ramane dependent de Dumnezeu. El si membrii echipajului sau se roaga pentru protectie si calauzire. „Rugaciunea este aerul pe care-l respiram si Duhul pe care-L avem cand vorbim cu Dumnezeu. Facem totul, cat putem de mult, prin rugaciune. Imi place ca raspunsurile lui Dumnezeu sunt mereu foarte realizabile si practice. Acestea pot fi infricosatoare, jenante, periculoase, umilitoare, te pot costa totul, dar sunt foarte realizabile si foarte specifice.”
Cat despre cei carora le slujesc membrii Free Burma Rangers, minoritatea Karen si alte grupuri etnice, multi dintre ei se lupta zilnic pentru supravietuire. Multi etnici Karen au devenit crestini datorita lucrarii misionarului american Adoniram Judson, in urma cu 200 de ani. Maw Hla crede ca relatia karenilor cu Dumnezeu de-a lungul anilor ii va salva. „Dumnezeu iubeste poporul Karen si nu va permite armatei birmaneze sa ne distruga.”
Ei se roaga sa vada ziua in care vor scapa de regimul militar care-i asupreste. Eubank este increzator ca aceasta zi va veni. „Un prieten mi-a scris si a zis: ‘Dave, tocmai am citit cartea lui Daniel si e uimitoare ! Nu inteleg multe din ea, dar un lucru mi-a fost foarte clar: toti tiranii cad, pana la ultimul dintre ei.’”
Intre timp, el cere crestinilor din toata lumea sa se roage pentru Birmania. „Rugati-va lui Dumnezeu. Intrebati-L ce trebuie sa faceti. Cand venim inaintea lui Dumnezeu cu inima si mintea deschisa si cu entuziasm, El ne calauzeste.”
Trezirea spirituala din Brazilia
Brazilia este o tara in plina trezire spirituala, o tara in care zeci de mii de oameni umplu bisericile duminica, o tara in care milioane de oameni ies pe strazi la evenimente de inchinare. Este locul in care credinta in minuni si vindecari este foarte puternica, determinandu-i pe unii sa spuna ca din acest motiv experimenteaza atat de multe. Datorita credintei in abundenta, organizatia lui Randy Clark, Global Awakening, a luat Brazilia drept tinta pentru lucrarea lor. Lucrarea lor consta in instruirea americanului de rand care doreste sa se mute pe taramul miraculosului.
Aceasta este ultima moda in crestinism, zeci de crestini care platesc mii de dolari pentru a veni la mii de kilometri doar ca sa se roage pentru vindecarea oamenilor dintr-o tara straina. Ian Patterson din Montara, California, a fost martorul vindecarii imediate a unei femei care suferea de dureri articulare de ani de zile. „Avea dureri crunte de picioare si in tot corpul. A inceput sa faca extensii si indoiri, sa sara in sus, sa danseze si sa strige. Sarea in sus si jos. Era clar ca Dumnezeu a facut ceva pentru ea, iar ea plangea in tot acest timp pentru ca suferea de mult timp, iar durerea ii disparuse complet.”
Wendy Anderson din Bellevue, Washington, nu a incetat sa se roage pentru o femeie surda din nastere si care a inceput sa auda in timpul rugaciunii. „A inceput sa auda tot mai bine si mai clar. Am intrebat-o in ce proportie, iar ea a raspuns 80%. Am intrebat-o daca voia sa fie vindecata 100% si a spus ca da. Ne-am rugat din nou si am cerut Domnului sa coboare cu mai multa putere, iar ea a fost vindecata in mod miraculos, a primit vindecare 100%.”
Michael Shea este un pastor care lucreaza ocazional cu Global Awakening in Brazilia si a declarat: „Cand oameni care stiu ca sunt bolnavi devin sanatosi, doresc sa cunoasca sursa vindecarii lor. Cand afla ca Isus face aceste lucruri, Il doresc pe Isus.”
Intr-o lume in care comunismul si umanismul pareau sa inlocuiasca religia in secolul 20, numarul tot mai mare dovedeste ca cea mai mare miscare a secolului 21 este crestinismul calauzit de Duhul Sfant.
Cum a putut crestinismul calauzit de Duhul Sfant sa triumfe asupra unei religii reci, asupra umanismului, sau ateismului ? Numai datorita manifestarii Duhului Sfant si a puterii.
Oamenii din orase sunt nerabdatori sa-si arate multumirea fata de Dumnezeu. Cand formatia cunoscuta de lauda si inchinare Diante do Trono a mers in Brasilia, un oras de 1.5 milioane de locuitori, 1.2 milioane au mers sa se inchine alaturi de ei. In Sao Paolo, doua milioane de oameni au iesit pe strazi ca sa-i ajute sa inregistreze un videoclip. Acesti credinciosi transformati invata cum sa-si foloseasca votul si marturia de crestin. Sondajele indica faptul ca neopenticostalii si carismaticii tind sa fie mai activi politic si au convingeri mai puternice decat omologii lor seculari.
Votatul sub calauzirea Duhului Sfant, impreuna cu crestinii care si-au predat viata lui Dumnezeu si se inchina Lui, au condus la o serie de schimbari in cateva orase braziliene. Rata criminalitatii a scazut. Au avut loc schimbari politice. Domnul atinge oficialii locali si hotararile sunt luate in favoarea cetatenilor orasului respectiv.
Belo Horizonte este un oras de 3 milioane de locuitori aflat in inima Braziliei. Aici s-a aprins focul trezirii care cuprinde intreaga tara si de aceea este numit „Ieslea trezirii”. Aceasta se intampla datorita bisericilor precum Biserica baptista Lagoinha, cunoscuta ca fiind prima biserica braziliana data afara din cultul baptist in anii 1980 pentru ca a imbratisat si a manifestat cu entuziasm darurile Duhului Sfant. Pastorul Marcio Valadao spune ca Dumnezeu i-a binecuvantat in continuare. „In 1998 erau in jur de 5 000 de membrii. Astazi am depasit 35 000.”
Biserica baptista Lagoinha castiga pentru Hristos 150 de oameni in fiecare duminica in cele sapte servicii pline de participanti, bucurie si culoare. Fiica lui Valadao, Ana Paula, conduce inchinarea in biserica si spune ca ceea ce ei experimenteaza este ceva ce numai Duhul Sfant poate face.
Dar ceea ce face biserica impreuna cu membrii ei dincolo de zidurile bisericii arata de ce aceasta trezire, aceasta miscare, a ajuns sa influenteze o cultura intreaga. In urma cu patru ani, biserica Lagoinha a cumparat o statie locala TV, iar acum a devenit un post TV care transmite 24 de ore pe zi in intreaga tara, avand 40 de programe destinate oricarui tip de audienta potentiala.
Managerul statiei de televiziune, care nu accepta niciun salariu, spune ca de fiecare data cand primesc bani, televiziunea ii foloseste pentru a realiza o noua emisiune. Ei produc emisiuni pentru copii, emisiuni muzicale, predici, studii biblice, emisiuni pentru femei cu subiecte de tot felul, pana si emisiuni de gatit. Si televiziunea CBN s-a implicat in aceasta actiune, producand cu o echipa locala varianta braziliana a emisiunii „Club 700”.
„Sarea nu trebuie sa ramana in solnita. Cu alte cuvinte, Biserica trebuie sa fie in toate sectoarele societatii”, marturiseste pastorul Marcio.
Interviu cu formatia de gospel The Blind Boys of Alabama
Au cantat pentru trei presedinti si au castigat cinci premii Grammy. Apoi, in 2007, The Blind Boys of Alabama au fost introdusi in "Hall of Fame-ul" muzicii gospel. Ei ne vor spune, insa, ca succesul lor a venit dupa un timp indelungat. Filozofia de viata lui Jimmy Carter este mai bine mai tarziu decat niciodata.
Membrul fondator, Jimmy Carter, i-a cunoscut pentru prima data pe restul membrilor din grupul original atunci cand parintii lui l-au dus la o scoala din Alabama pentru negrii nevazatori, in 1939. “Tata nu voia ca eu sa merg acolo. Nici mama nu voia, dar o doamna a convins-o sa ma duca, asa ca miercuri dupa-amiaza, in ziua de 12 septembrie 1939, am ajuns acolo. Aveam sapte ani. M-au lasat acolo si am crezut ca lumea s-a sfarsit.”
Jimmy si-a descoperit talentul la scoala si a inceput sa cante cu cativa baieti. Au inceput prin a le canta unor soldati care se pregateau intr-o tabara militara din apropiere. “Mergeam sa cantam pentru soldati duminica, pentru a ne castiga cativa bani. Cinci sau sase dolari la acea vreme era ceva minunat.”
Grupul a inceput sa concerteze in 1944, sub numele de Happy Land Jubilee Singers. Dupa 10 ani de obscuritate relativa, au refuzat ocazia de a trece in muzica laica. “Lucram cu acelasi studio cu care lucra si Sam Cooke. I-au dat ocazia de a trece dincolo, la fel ca si celor de la The Blind Boys. Sam a acceptat, dar The Blind Boys au refuzat”, isi aminteste Jimmy.
Blind Boys of Alabama au ramas concentrati pe muzica gospel pentru alte trei decenii. “Toti am fost crescuti in medii crestine si iubim muzica gospel. Am decis ca nu vom devia niciodata de la ea.”
Apoi, in 1983, au cantat pe Broadway in “The Gospel at Colonus”, o piesa penticostala despre tragedia lui Oedip din Grecia antica. Ulterior, au devenit cunoscuti la nivel mondial, iar in 2001 au castigat primul lor premiu Grammy.
Dan Reany: “Nu incepe sa fie putin plictisitor dupa ce castigi premiul cu numarul trei, patru sau cinci ?”
Jimmy Carter: “Nu cred ca devine plictisitor. Esti tentat sa crezi asta, dar nu e asa.”
Dan Reany: “E ceva deosebit de fiecare data ?”
Jimmy Carter: “In fiecare an e acelasi entuziasm.”
Jeff: “Atunci cand au strigat numele nostru ultima data, am sarit in sus, am strigat, am chiuit si am fugit din nou pe culoar.”
Jimmy Carter: “Nu cred ca devine plictisitor. Esti tentat sa crezi asta, dar nu e asa.”
Dan Reany: “E ceva deosebit de fiecare data ?”
Jimmy Carter: “In fiecare an e acelasi entuziasm.”
Jeff: “Atunci cand au strigat numele nostru ultima data, am sarit in sus, am strigat, am chiuit si am fugit din nou pe culoar.”
Dar cea mai mare realizare a grupului a venit la 40 de ani dupa ce au sustinut concerte caritabile pentru dr. Martin Luther King Jr. In 2010 au cantat “Free at Last” pentru primul presedinte american de culoare.
Jimmy Carter: “Nu am sperat niciodata ca vom vedea un presedinte negru in timpul vietii noastre. Dar sa fii pe scena si sa canti pentru el a fost ceva cu adevarat impresionant. Singurul lucru la care ma gandeam era dorinta de a-i strange mana. Am facut acest lucru si am facut chiar poze cu el. Asta era tot ce aveam in minte. Voiam doar sa-l vad.”
In cadrul grupului, unii membri, precum bateristul Ricky McKinnie, si-au pierdut vederea ca si adulti, in timp ce altii, ca Jimmy, sunt orbi din nastere. Dar ei spun ca a fi orb nu e un test al credintei. “Parintii mei erau crestini si am fost invatati despre Biblie si despre Dumnezeu. Am fost invatat sa ma incred in El, asa ca asta am si facut. Nu a fost niciodata o provocare pentru mine.”
Ricky: “Cred ca oamenii au realizat ca o dizabilitate nu trebuie sa fie neaparat un handicap. Nu ceea ce nu poti face conteaza. Conteaza ceea ce poti face.”
In turnee, membrii cu vedere, precum chitaristul Joey William, ii ajuta pe ceilalti sa se obisnuiasca cu camerele lor, sa mearga la restaurante sau la concerte.
Pentru public, sa mergi la un concert Blind Boys poate fi asemenea cu mersul la o slujba in biserica. “Asta e viata mea. Il reprezint pe El. Asa ca voi vorbi intotdeauna despre El,” declara Jimmy.
Ei au sustinut recitaluri alaturi de legende ale industriei, precum Aaron Neville si Chrissie Hynde de la Pretenders, pentru albumul lor de Craciun, iar colaborarea lor cu Ben Harper i-a facut cunoscuti noii generatii de ascultatori. “Era precum un copil intr-un magazin de dulciuri. Pe scena, Jimmy sau altcineva avea un pasaj improvizat, iar el ofta de fiecare data. Ne innebunea. Am decis sa il punem sa plateasca pretul biletului, pentru ca se distra prea mult pe scena.”
Chiar si dupa 65 de ani de cantat si mii de spectacole, Jimmy inca iubeste sa stea in mijlocul multimii. “Acesta e punctul culminant al concertului, cand ies acolo, sa vad reactia pe care o primesc. Ma simt bine. Imi place sa fac asta”, marturiseste Jimmy.
Jimmy si Blind Boys sustin aproximativ 200 de recitaluri pe an si nu intentioneaza sa incetineasca acest ritm in viitorul apropiat.
Formatia de muzica gospel Gaither Vocal Band a concertat la Bucuresti la Sala Palatului
Celebra formatie de muzica gospel, Gaither Vocal Band, a sustinut la Sala Palatului din Bucuresti, un concert special, marti, 15 martie 2011. Bill Gaither, liderul formatiei, in varsta de 75 de ani a compus impreuna cu sotia sa, Gloria, peste 600 de cantece. Dintre cele mai cunoscute piese, cantate si in limba romana sunt „Stiind ca-I viu” si „Stii tu cine este Isus ?”. Peste 60 de albume cu renumitele concerte Gaither Homecoming au facut inconjurul lumii, aducand muzica southern gospel in casele a milioane de crestini.
Bill Gaither: „Sunt mai multe lucruri care ne unesc decat cele care ne despart. Cred ca voi va descurcati mai bine in Europa decat noi in America. Muzica poate sa aduca destul de multa dezbinare. Pentru noi este surprinzator sa intalnim in seara aceasta atat de multi tineri si batrani laolalta. Continuati tot asa. Cred ca noi avem mai multe de invatat de la voi decat v-am putea invata noi. Inchinarea autentica vine atunci cand ne implicam si mintea si inima. Daca excludem din inchinare fie inima, fie mintea, nu reusim sa ne inchinam cu adevarat. Atunci cand un adevar biblic ne capteaza mintea si este combinat cu versuri bune care ne sensibilizeaza inima, iar toate acestea sunt insotite de o muzica si o armonie buna, inchinarea curge pur si simplu si nu rezistam sa nu ne prosternem in fata lui Dumnezeu, cel care creeaza acest mod de arta. Am folosit in biserici pentru sute de ani muzica europeana compusa de artisti celebri: Bach, Beethoven, Mozart. Creativitatea vine de la Dumnezeu.
As incuraja Biserica si pe voi ca romani, sa nu lasati muzica sa va separe. Celor mai in varsta le-as sugera sa se uite la tineri si sa incerce sa invete lucruri noi. Iar celor mai tineri le-as spune ca multe din piesele valoroase si compozitiile remarcabile nu au fost compuse in timpul vietii noastre. La fel ca marile descoperiri in stiinta, arta si asa mai departe. Valorificati lucrurile bune care fac parte din istoria noastra. Sa invatam din trecut. Doar piesele valoroase au reusit sa treaca testul timpului. Fanny Crosby, nu stiu daca este cunoscuta in Romania, a compus imnul celebru: „O, ce simtire, il am pe Isus” si „Nu pleci de la mine, Isus”. Ea a compus peste 6000 de piese, insa din acestea nu cantam decat cateva, poate patru sau cinci. Am ramas cu o mostenire de la ea pe care ar fi pacat sa o ignoram. Le-as spune tinerilor compozitori sa nu fie descurajati daca nu tot ceea ce scriu este cantat si tradus in alte limbi, pentru ca ceea ce este cu adevarat valoros va trece testul timpului.”
0 comentarii: